pestele's Blog

un blog de suflet

Pe aripile vantului.. 15 aprilie 2011

Filed under: Personale — Marius @ 12:00 pm
Tags: , , ,

Sunt singur. Prietenii vin, apoi pleaca. Si ramai doar tu, cu gandurile tale. Ganduri care de bantuie si te macina mereu. Sunt aceleasi, mereu, mereu…Te intrebi de ce esti singur. De ce alegi sa faci unele lucruri. De ce uneori alegi singuratatea in locul prietenilor. De ce nu reusesti sa ai lucrurile pe care altii le au. De ce esti invidios uneori pe fericirea altora. De ce cand ai un lucru, nu te bucuri de el asa cum ar trebui, si alegi sa-l pierzi, pentru ca mai apoi sa il vrei inapoi. Toate astea, si multe altele ma bantuie in fiecare zi. Si in fiecare zi am un alt raspuns. Azi s-ar putea sa imi placa singuratatea si sa cred ca deciziile pe care le-am luat au fost bune, insa maine as putea sa regret tot ceea ce am facut azi.

Sunt un om al contrastelor. Greu de multumit. Ce imi place azi, maine s-ar putea sa nu imi mai placa, si invers. Uneori am impresia ca sunt alt om in fiecare zi. Sau ca nu stiu ce vreau. Este posibil sa fie asa. Chiar nu stiu ce vreau. Ma las doar purtat de vant, in speranta ca va sti el unde sa ma duca. Cred ca ar trebui sa ii spun eu unde sa mearga, insa mi-e mai usor sa ma las pe mana altora, din moment ce nici eu nu stiu ce vreau.

Zilele aici se apropie de sfarsit. Va trebui sa ma intorc acasa. Mi-e dor de viata mea din Iasi. Asa monotona si plictisitoare cum era uneori, si foarte zbuciumata alteori. Mi-am facut multe planuri. Vreau sa recuperez ce am pierdut. Sa pierd ceea ce am. Sa ma bucur de viata asa cum nu am mai facut-o pana acum. Sa fac tot ceea ce vreau fara sa ma gandesc ce va fi a doua zi. Sa castig ceva azi, si maine sa-l pierd, sau invers. Vreau sa incetez a mai gandi prea mult. Vreau doar sa ma bucur de mine si de fiecare loc unde ma va duce vantul. Am incredere in el. Nu voi lasa pe nimeni altcineva sa imi controleze viata. Doar el si eu ne vom prinde in acest joc.

p.s.   I`m living today like there is no tomorrow.

 

Dileme 12 aprilie 2011

Filed under: Personale — Marius @ 4:24 pm
Tags: , , ,

Sa fii departe de casa e o experienta interesanta. Mai ales sa fii plecat la studii. Distractiile nu lipsesc, la fel si prietenii. Insa ce se intampla atunci cand decizia de a pleca vine intr-un moment in care lucrurile incepeau sa se schimbe in viata ta cotidiana de acasa. Te gandesti ca astfel de lucruri vor mai veni, insa asemenea oportunitate nu apare atat de des, asa ca te decizi sa pleci. Bineinteles ca pe parcurs apar semnele de intrebare. Oare ce s-ar fi intamplat daca as fi ramas? Este si normal sa apara astfel de dileme. Si atunci ce poti sa faci in astfel de momente? Un singur lucru. Sa speri ca soarta va fi de partea ta cand vei reveni.

 

P.S. Nu regret ca am plecat. Regret doar ca nu am plecat mai devreme.

 

Am revenit.. 31 martie 2011

Filed under: Personale — Marius @ 11:15 am
Tags: , ,

Pentru a cata oara spun asta? De cateva zile ma tot gandesc sa reincep a scrie pe blog, si uite ca astazi mi-am facut curaj. Sper doar ca de data asta aceasta dorinta sa tina mai mult ca data trecuta. Despre mine si ce am facut in tot timpul acesta nu sunt multe de spus. Doar ca momentan sunt in Turcia cu Erasmus. M-am trezit si eu in ultimul an de master sa plec. Insa mai bine mai tarziu decat niciodata. Voi sta aici pana in mai, dupa care ma voi intoarce in Iasi sa imi termin masterul.

Din planurile pe care le faceam in ultimul post am reusit sa bifez cateva ca realizate, iar la celelalte inca lucrez. Deocamdata atat pentru astazi. Am sa revin maine cu alte informatii despre mine precum si despre momentele petrecute aici.

 

Urcati in vagoane!!… 19 octombrie 2010

Filed under: Personale — Marius @ 3:24 pm
Tags: , , ,

Observ ca mi-am facut un obicei din a face pauze lungi si dese de la activitatea pe acest blog. Acum am revenit si sper sa raman cat mai mult. Totul depinde doar de mine. Chiar imi face placere sa scriu aici. Doar ca treceam prin diferite faze existentiale in care imi puneam intrebari cu privire la utilitatea acestui blog si la modul in care ma poate ajute el. Nici acum nu stiu daca ma ajuta sau nu, insa vreau sa ii dedic mai mult timp, in speranta ca asa voi descoperi.. Despre ce am facut in timpul nu ar fi multe de spus. Doar ca am fost plecat vara asta sa muncesc in Italia. Am testat si eu pe propria piele cum este sa fii sclavul italienilor. Insa am strans din dinti, si am privit inainte, alinat mereu de gandul ca ma voi intoarce acasa la cei dragi. Acum nu vreau decat sa ma bucur de viata, de cei dragi, de prieteni, de cei/cele la care tin foarte mult si sa incerc sa recuperez o parte din timpul pierdut in ultimii 5 ani. De ce spun asta? Pentru ca mi-am dat seama ca nu am realizat nimic in acesti ultimi ani, desi plecam la fiecare inceput de an cu o multime de planuri, idei si lucruri pe care vroiam sa le indeplinesc. Insa mai mereu le pierdeam pe drum, ajungand sa ma complac intr-o stare de ignoranta si indiferenta.  Cum de mi-am dat seama tocmai acum de asta, si de ce cred ca acum chiar le voi duce la capat voi detalia in zilele urmatoare. Insa de un singur lucru sunt sigur. Ca le voi indeplini. Macar voi incerca. Nu vreau sa mai pierd nicio secunda. Pe unele le-am inceput deja, altele sunt doar la stadiu de proiect. Insa de data asta ma voi ocupa de fiecare. Simt ca niciodata nu am fost mai determinat ca acum. Tot ce  stiu e ca acesta este poate ultimul tren. Si daca nu ma voi urca acum in el, cine stie cand, sau daca, va mai veni altul.

Nu pot decat sa imi doresc calatorie placuta. Trenul plin de vise si sperante tocmai a plecat din gara gandurilor mele. Sper sa nu se opreasca niciodata.

 

Mi-e dor…. 31 mai 2010

Filed under: Muzica de suflet — Marius @ 7:27 am
 

Iubire adevarata… 12 mai 2010

Filed under: Muzica de suflet — Marius @ 8:13 pm
Tags: , ,

Emeric Imre – Nebun de alb

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De cand ma simt tot mai bogat de tine
Si-mi stau pe tample soarele si luna
Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine

Si uite n-are cine sa ne-ajute
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri cauta o cale

Refren x 2:
Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru o vesnicie

Prin gari descreierate accidente
Marfare triste vin in miezul verii
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente
Ca sa te apropii si ca sa te sperii

Jur imprejur privelisti aberante
Copii fragili ducand parinti in spate
Batrani cu sanii gri de os pe pante
Si albastrosi venind spre zari uscate

Refren x 2

Mi-e dor de tine si iti caut chipul
In fiecare margine a firii
In podul palmei daca iau nisipul
Simt un inel jucandu-se de-a mirii

I-aud prin batalii din vreme-n vreme
Ostasii garzii tale ti se-nchina
Iubita mea cu foarte mari probleme
Cu chïp slavon si nume de regina

 

Fara cuvinte 10 mai 2010

Filed under: Muzica de suflet — Marius @ 11:58 am
Tags: ,
 

O melodie… 10 mai 2010

Filed under: Muzica de suflet — Marius @ 10:48 am
Tags: ,

Dinu Olarasu

N-ai nevoie de foarte multe

N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
E de-ajuns o mana de prieteni in asfintit
N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
E de-ajuns un cantec de-ajuns si putin infinit

Chiar daca lumea-i un pic anormala
Chiar daca anii sunt grei
Sau cine stie ce razboinica yala
Nu mai suporta chei

N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
E de-ajuns o mana de prieteni in asfintit
N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
E de-ajuns un cantec de-ajuns si putin infinit

Atata ispita stralucitoare
Atatea planuri, atata chin
Iar ai uitat ca lume-ai facuta
Din foarte putin

N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
E de-ajuns o mana de prieteni in asfintit
N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit
E de-ajuns un cantec de-ajuns si putin infinït

 

Sublim…. 9 mai 2010

Filed under: Poezii — Marius @ 8:43 am
Tags: , , ,

Ion Minulescu

Celei care minte

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…

În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.

Dar iată,
Bate miezul nopţii…
E ora când amanţii,-alt’dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată…
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?…

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…

Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!

 

Fara cuvinte 5 mai 2010

Filed under: Poezii — Marius @ 10:59 am
Tags:

Octavian Paler
Avem timp

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede …
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

Orice comentariu este de prisos. Eu unul am ramas fara cuvinte. Luati aminte. Via http://www.dindragoste.ro/

 

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.