pestele's Blog

un blog de suflet

Pe aripile vantului.. 15 Aprilie 2011

Filed under: Personale — Marius @ 12:00 pm
Tags: , , ,

Sunt singur. Prietenii vin, apoi pleaca. Si ramai doar tu, cu gandurile tale. Ganduri care de bantuie si te macina mereu. Sunt aceleasi, mereu, mereu…Te intrebi de ce esti singur. De ce alegi sa faci unele lucruri. De ce uneori alegi singuratatea in locul prietenilor. De ce nu reusesti sa ai lucrurile pe care altii le au. De ce esti invidios uneori pe fericirea altora. De ce cand ai un lucru, nu te bucuri de el asa cum ar trebui, si alegi sa-l pierzi, pentru ca mai apoi sa il vrei inapoi. Toate astea, si multe altele ma bantuie in fiecare zi. Si in fiecare zi am un alt raspuns. Azi s-ar putea sa imi placa singuratatea si sa cred ca deciziile pe care le-am luat au fost bune, insa maine as putea sa regret tot ceea ce am facut azi.

Sunt un om al contrastelor. Greu de multumit. Ce imi place azi, maine s-ar putea sa nu imi mai placa, si invers. Uneori am impresia ca sunt alt om in fiecare zi. Sau ca nu stiu ce vreau. Este posibil sa fie asa. Chiar nu stiu ce vreau. Ma las doar purtat de vant, in speranta ca va sti el unde sa ma duca. Cred ca ar trebui sa ii spun eu unde sa mearga, insa mi-e mai usor sa ma las pe mana altora, din moment ce nici eu nu stiu ce vreau.

Zilele aici se apropie de sfarsit. Va trebui sa ma intorc acasa. Mi-e dor de viata mea din Iasi. Asa monotona si plictisitoare cum era uneori, si foarte zbuciumata alteori. Mi-am facut multe planuri. Vreau sa recuperez ce am pierdut. Sa pierd ceea ce am. Sa ma bucur de viata asa cum nu am mai facut-o pana acum. Sa fac tot ceea ce vreau fara sa ma gandesc ce va fi a doua zi. Sa castig ceva azi, si maine sa-l pierd, sau invers. Vreau sa incetez a mai gandi prea mult. Vreau doar sa ma bucur de mine si de fiecare loc unde ma va duce vantul. Am incredere in el. Nu voi lasa pe nimeni altcineva sa imi controleze viata. Doar el si eu ne vom prinde in acest joc.

p.s.   I`m living today like there is no tomorrow.

Anunțuri
 

Dileme 12 Aprilie 2011

Filed under: Personale — Marius @ 4:24 pm
Tags: , , ,

Sa fii departe de casa e o experienta interesanta. Mai ales sa fii plecat la studii. Distractiile nu lipsesc, la fel si prietenii. Insa ce se intampla atunci cand decizia de a pleca vine intr-un moment in care lucrurile incepeau sa se schimbe in viata ta cotidiana de acasa. Te gandesti ca astfel de lucruri vor mai veni, insa asemenea oportunitate nu apare atat de des, asa ca te decizi sa pleci. Bineinteles ca pe parcurs apar semnele de intrebare. Oare ce s-ar fi intamplat daca as fi ramas? Este si normal sa apara astfel de dileme. Si atunci ce poti sa faci in astfel de momente? Un singur lucru. Sa speri ca soarta va fi de partea ta cand vei reveni.

 

P.S. Nu regret ca am plecat. Regret doar ca nu am plecat mai devreme.

 

Am revenit.. 31 Martie 2011

Filed under: Personale — Marius @ 11:15 am
Tags: , ,

Pentru a cata oara spun asta? De cateva zile ma tot gandesc sa reincep a scrie pe blog, si uite ca astazi mi-am facut curaj. Sper doar ca de data asta aceasta dorinta sa tina mai mult ca data trecuta. Despre mine si ce am facut in tot timpul acesta nu sunt multe de spus. Doar ca momentan sunt in Turcia cu Erasmus. M-am trezit si eu in ultimul an de master sa plec. Insa mai bine mai tarziu decat niciodata. Voi sta aici pana in mai, dupa care ma voi intoarce in Iasi sa imi termin masterul.

Din planurile pe care le faceam in ultimul post am reusit sa bifez cateva ca realizate, iar la celelalte inca lucrez. Deocamdata atat pentru astazi. Am sa revin maine cu alte informatii despre mine precum si despre momentele petrecute aici.

 

Urcati in vagoane!!… 19 Octombrie 2010

Filed under: Personale — Marius @ 3:24 pm
Tags: , , ,

Observ ca mi-am facut un obicei din a face pauze lungi si dese de la activitatea pe acest blog. Acum am revenit si sper sa raman cat mai mult. Totul depinde doar de mine. Chiar imi face placere sa scriu aici. Doar ca treceam prin diferite faze existentiale in care imi puneam intrebari cu privire la utilitatea acestui blog si la modul in care ma poate ajute el. Nici acum nu stiu daca ma ajuta sau nu, insa vreau sa ii dedic mai mult timp, in speranta ca asa voi descoperi.. Despre ce am facut in timpul nu ar fi multe de spus. Doar ca am fost plecat vara asta sa muncesc in Italia. Am testat si eu pe propria piele cum este sa fii sclavul italienilor. Insa am strans din dinti, si am privit inainte, alinat mereu de gandul ca ma voi intoarce acasa la cei dragi. Acum nu vreau decat sa ma bucur de viata, de cei dragi, de prieteni, de cei/cele la care tin foarte mult si sa incerc sa recuperez o parte din timpul pierdut in ultimii 5 ani. De ce spun asta? Pentru ca mi-am dat seama ca nu am realizat nimic in acesti ultimi ani, desi plecam la fiecare inceput de an cu o multime de planuri, idei si lucruri pe care vroiam sa le indeplinesc. Insa mai mereu le pierdeam pe drum, ajungand sa ma complac intr-o stare de ignoranta si indiferenta.  Cum de mi-am dat seama tocmai acum de asta, si de ce cred ca acum chiar le voi duce la capat voi detalia in zilele urmatoare. Insa de un singur lucru sunt sigur. Ca le voi indeplini. Macar voi incerca. Nu vreau sa mai pierd nicio secunda. Pe unele le-am inceput deja, altele sunt doar la stadiu de proiect. Insa de data asta ma voi ocupa de fiecare. Simt ca niciodata nu am fost mai determinat ca acum. Tot ce  stiu e ca acesta este poate ultimul tren. Si daca nu ma voi urca acum in el, cine stie cand, sau daca, va mai veni altul.

Nu pot decat sa imi doresc calatorie placuta. Trenul plin de vise si sperante tocmai a plecat din gara gandurilor mele. Sper sa nu se opreasca niciodata.

 

Mi-e dor…. 31 Mai 2010

Filed under: Muzica de suflet — Marius @ 7:27 am
 

Iubire adevarata… 12 Mai 2010

Filed under: Muzica de suflet — Marius @ 8:13 pm
Tags: , ,

Emeric Imre – Nebun de alb

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De cand ma simt tot mai bogat de tine
Si-mi stau pe tample soarele si luna
Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine

Si uite n-are cine sa ne-ajute
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri cauta o cale

Refren x 2:
Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru o vesnicie

Prin gari descreierate accidente
Marfare triste vin in miezul verii
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente
Ca sa te apropii si ca sa te sperii

Jur imprejur privelisti aberante
Copii fragili ducand parinti in spate
Batrani cu sanii gri de os pe pante
Si albastrosi venind spre zari uscate

Refren x 2

Mi-e dor de tine si iti caut chipul
In fiecare margine a firii
In podul palmei daca iau nisipul
Simt un inel jucandu-se de-a mirii

I-aud prin batalii din vreme-n vreme
Ostasii garzii tale ti se-nchina
Iubita mea cu foarte mari probleme
Cu chïp slavon si nume de regina

 

Fara cuvinte 10 Mai 2010

Filed under: Muzica de suflet — Marius @ 11:58 am
Tags: ,